Primul pas. Aruncarea în somn a lui Mihalache

Somnul lăbărțat al consilierului Dan Mihalache din Serbia lasă în urmă câteva întrebări:

  1. cine e românul, din delegația prezidențială sau de la ambasadă, care l-a fotografiat?
  2. la cine au stat fotografiile 3 luni de zile?
  3. cât îi va lui președintelui Iohannis să facă al doilea pas și să-l împingă pe Dan Mihalache dincolo de poarta de la Cotroceni?

Și ar mai fi: ezitarea președintelui în a se debarasa de Mihalache l-a enervat pe posesorul fotografiile și îi dă un mic impuls? Cine nu mai are răbdare, știind cât de molcom se mișcă președintele?

Cele 2 unghiuri din care au fost făcute fotografiile arată cel puțin un lucru: că fotograful nu s-a sfiit, nu l-a pândit, nu a făcut-o pe ascuns. A avut timp suficient să se mute din poziția care favoriza un prim-plan, într-un unghi lateral, care scotea și mai tare în evidență grotescul scenei cu capul căzut pe spate, într-un somn profund.

În sală mai erau și alți oameni, chiar lângă Mihalache, din delegația României. Nu ar fi greu de aflat, cel puțin pentru Iohannis, cine a făcut fotografiile. Asta dacă (1) nu știa deja sau (2) chiar îl interesează. Scena este suficient de penibilă (atât și nimic mai mult) pentru a îndrepta hohote de râs și dispreț spre întreg Palatul. Cu președintele lui tăcut și molcom, cu tot.

Precizările redacției Click, că fotografiile ar fi fost făcute de un membru al delegației din Serbia, n-au nici cea mai mică umbră de credibilitate. Dacă ar fi fost făcute de sârbi:

  1. ar fi apărut încă din iulie, momentul somnului. N-aveau de ce să le țină 3 luni.
  2. ar fi apărut în presa din Serbia, pe vreun blog, cel mai probabil.
  3. ar fi însemnat că sârbii chiar știau cine este personajul căzut în somn adânc
  4. ar fi încălcat regulile minime diplomatice și ar fi aruncat aiurea în aer ditamai relațiile bilaterale pentru a face o glumă pe seama unui personaj obscur pentru ei.

Ceea ce e puțin cam mult. Fotografiile cu sforăitul lui Mihalache sunt semnul că primul pas în descălecarea lui de la Cotroceni este făcut. Mai rămâne de văzut cât îi va lua președintelui Iohannis să pună și celălalt picior pe pământ.

Iohannis nu a arătat până acum vreo apropiere deosebită pentru colaboratorii lui. Nu a avut o Adriana Săftoiu, pe care să o ia după el prin instituții, o Raluca Turcan/Andreea Vass pe care să o propulseze în politică, sau vreun Călugăru, pe care să-l instituționalizeze în „echipa de campanie”. A venit în București, ca să ocupe locul din fruntea PNL, fără escorte și nici nu a stat suficient de mult în partid, încât să-și facă apropiați la care să nu poată renunța. Nu asta îl ține încă pe Mihalache la Cotroceni.

Fotografiile sunt acum ale redacției Click.DM Click2 DM Clickjpg

Anunțuri

De la capăt în 2015. E vremea.

DNA a cerut astăzi arestarea preventivă pentru 30 de zile a președintelui Tribunalului Olt, judecătoarea Carmen Marinescu.

Trei capete de acuzare – luare de mită, trafic de influență și fals în declarații.

Năravuri care nu dispar, mai ales dacă sunt susținute de legături cu oameni politici.

Și mi-am adus aminte de prima postare de pe acest blog.

Acum ani de zile, când scriam prima opinie pe acest blog, personajul central era tot o judecătoare, Lidia Bărbulescu. În 2008, era președinte al CSM. Probabil sunt mulți cei care își mai aduc aminte de mandatul ei. Lidia Bărbulescu a fost și ea președinte de Tribunal. Tribunalul Olt.

E vremea să o iau de la capăt. Pe blog. De la capăt.

Manipulare grosolană. La Realitatea Tv

Realitatea Tv a difuzat declaraţiile lui Traian Băsescu, abia întors de la Consiliul European. Pe aeroport. De interes era, normal, cazul Vintu. După ce le ţine o predică reporterilor din faţa lui, Traian Băsescu rosteşte, la un moment dat, următoarea propoziţie: „Trebuie judecaţi în stare de arest„.  O declaraţie absolut de necrezut că ar putea veni din partea unui şef de stat şi care ar fi meritat să fie sancţionată public de societate.

Numai că Traian Băsescu nu a rostit această propoziţie, ci o frază întreagă, din care Realitatea TV a tăiat ce nu i-a convenit şi a lăsat ce i-a plăcut.

Fraza întreagă a lui Băsescu era difuzată în întregime la televiziunea concurentă, Antena 3.

Traian Băsescu a spus , de fapt, :” Eu nu am spus că trebuie judecaţi în stare de arest„.

Diferenţa între ce a difuzat Realitatea TV şi ce a spus Traian Băsescu e enormă. O manipulare grosolană din partea televiziunii care, nu-i aşa, cerea respect! Dar nu face decât să îşi bată joc de telespectatori oferindu-le informaţii total eronate.

aici e site RTV (pe la minutul 2)

http://www.realitatea.net/basescu-cei-care-au-furat-banii-de-la-fna-de-la-fni-din-petrol-trebuie-sa-raspunda-in-fata-legii_746759.html

aici e site Antena 3 (pe la minutul 1)

http://www.antena3.ro/politica/traian-basescu-aveti-un-presedinte-care-se-respecta_107169.html

P.S. Şi Agenţia NewsIn (tot din trustul lui Vintu) a intrat iniţial în jocul Realitatea Tv, dar a avut, pană la urmă, „curajul” să rectifice şi să dea CORECT la ştire.

Oare judecatorii CCR vor plati la cumparaturi 24% TVA?

Bun. Guvernul a decis ceea ce sustinea ca vrea sa evite – majorarea TVA. De la 19% va fi 24%. Adica toate produsele vor fi mai scumpe!

Si nu m-ar mira deloc daca judecatorii CCR vor da o decizie ca ei si ceilalti magistrati sa plateasca in continuare 19%. Si sigur vor gasi cum s-o motiveze.

Abia astept sa-i vad pe parlamentarii care au votat motiunea de cenzura pentru ca nu erau de acord cu reducerea cu 15% a pensiilor cum or sa dea ochii cu pensionarii lor dupa o luna-doua cu TVA de 24%. Cum le vor explica atunci de ce puterea lor de cumparare a scazut cu mai mult de 15% cat ar fi fost taierea?

Si poate le cer pensionarii sa revina la TVA 19% si sa le taie pensiile cu 15% ca ies mai bine asa! Sa vezi atunci motiv de crestere a temperaturii pentru Teodora Trandafir!

Judecatorii judecatorilor

Articolul 1 din Legea care prevedea recalcularea pensiilor, trecuta prin asumarea raspunderii Guvernului, are noua alineate, de la a) la i), fiecare indicand o anumita categorie sociala care nu ar mai trebui sa beneficieze de pensii speciale, ci sa intre in sistemul unitar. Dintre cele noua, judecatorilor Curtii Constituional le-a placut una singura si au scos-o din rand. A treia, de la litera c).

Asa se face ca „pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale” nu pot fi recalculate si vor ramane neatinse. E de-a dreptul neconstitutional, au stabilit judecatorii Curtii tocmai acel alineat care le hotareste pensiile pe viitor. Probabil vor gasi cuvinte inspirate sa motiveze aceasta alegere (le-o fi fost greu sa aleaga?; ar putea argumenta ca magistratii n-au voie sa aiba venituri din alta parte, nu-i asa?), dar cum vor explica totusi in cuvinte simple politistilor, diplomatilor, aviatorilor, etc  – literele de la a) la i), fara c), bineinteles – ca ei sunt deasupra oricarui sistem. Si cum sunt deasupra oricarui sistem, normal ca nu au cum sa fie inclusi intr-un sistem, fie el si unitar de pensii. Hmm, si asta poate fi o explicatie…..

De la a)  la i) cum ar fi mai bine definita atitudinea judecatorilor CCR de astazi?

a) impertinenta

b) nesimtire

c) nerusinare

d) insolenta

e) egoism

f) prostire

g) neghiobie

h) nerozie

i) tampenie

Radioul public si serviciile

Serviciile de informatii. Interne si internationale. Si serviciile pe care RRA le face. Cu ce scop si ce anima postul public de radio in acest demers, mi-e greu sa inteleg.

Am ascultat cu mare atentie interviul pe care l-a difuzat RRA, aseara, timp de 20 de minute, in direct, prin telefon, cu Floriana Jucan. Exact. Acea dna Jucan, ambasadori, servicii, mai recent – Cristian Diaconescu, etc. Introducerea „invitatului” a fost ceva de genul – FJ a publicat in revista X (eu nu vreau sa-i dau numele, e cea patronata de FJ, careia i-a facut reclama RRA 20 de minute) un editorial despre performantele serviciilor de informatii din Romania. Ok. E bine sa scrii si de bine despre ceva, nu? Dar raspunsurile FJ erau incredibile. Vorbe insirate cu voluptate pe unde, de genul „cred ca a contat foarte mult ca Virgil Magureanu a fost unul dintre directorii care au inceput modernizarea SRI” in aprecierea de care se bucura acum institutia, „sursele au fost surse NATO, apoi le-am verificat cu sursele de la SRI”, „eu am avut o sursa la Londra, trebuie sa recunosc”, „intamplarea (in aflarea unor informatii, n.n) poate juca un rol important”, „se poate intampla ca prin intermediul unor relatii de prietenie” un jurnalist sa ajunga la „concluzii care genereaza ulterior materiale de presa”, „In conturile SRI a intrat o suma mult mai mica (nu 500.000 de lire)…sint cifre confidentiale, daca as preciza cu exactitate, as expune prea mult sursele(?!). Uau…pentru astfel de remarce a consumat RRA 20 de minute de emisie. Si telefonul in roaming al Florianei Jucan, caci chiar ea spunea ca este la Istanbul…

Dar nu a fost numai asta. Un elogiu adus SRI, ofiterilor din servicii. De ce era nevoie la RRA de acest interviu? Cine e Floriana Jucan incat sa conteze atat de tare parerea ei despre profesionalismul serviciilor de informatii, iar postul public de radio sa o bage in seama la ora de varf? Poate Maria Toghina, PDG al SRR, inca, are un raspuns. Ceva in comun cu Floriana Jucan, cum ar fi Colegiul National de Aparare? Poate o fi contat si diploma in drept obtinuta de sefa SRR la Academia de Politie, asa cum se spune? Nu stiu.

Pot intreba si altfel…de ce accepta serviciile de informatii sa fie „reprezentate” de personaje controversate precum Floriana Jucan? Dar nu  asta este cel mai important acum. Ci alegerea pe care a facut-o postul public de radio de a promova astfel de personaje, cu tot cu serviciile lor….

Despre ipocrizie. In presa. O parte a presei

Sa faci breaking news din distorsionarea unui paragraf din Strategia Nationala de Aparare (SNA). Sa dai frau liber intereselor private ale patronului trustului la care lucrezi sau ale tale personale, in loc sa ai un dram de respect pentru consumatorul de stiri, cel care iti aduce audienta si iti plateste indirect salariul, si sa-i oferi informatia corecta, completa si nedistorsionata. Probabil ca nu mai esti propriul tau stapan. Nu mai gandesti liber.

Am cautat fragmentul incriminat din SNA. L-am gasit chiar pe site-ul Administratiei Prezidentiale, la liber, nu „pe surse”. L-am citit de mai multe ori, cap-coada. L-am intors pe toate fetele. Si m-am ingrozit si mai tare de manipularea infernala de pe posturile de stiri.

Fragmentul din SNA, aflat la capitolul „Vulnerabilitati”, al zecelea in ordinea enumerarii din 15, este acesta:

„fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora; presiuni exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatii cu institutii ale statului”.

Acesta este. Despre ce vorbeste acest paragraf? Sa recapitulam: „campanii de presa la comanda„, „cu scopul de a denigra„, „raspandirea de informatii false„, „presiuni exercitate de trusturi de presa…in vederea obtinerii de avantaje„, etc. Despre asta este vorba. Nu am citit nicaieri in acest paragraf o propozitie de genul „presa este inamicul”, „presa este pericol public”, etc, asa cum ne lasa sa intelegem trusturile de presa. Nu este nimic generalizat in acest paragraf, ci este vorba despre ceva extrem de concret, descris in mai multe feluri, dar pe aceeasi idee. Acea parte a presei putreda. Acea parte a presei care actioneaza la comanda, care santajeaza, care arunca asupra tuturor ziaristilor o pata.

Nu spun ca ziaristii ar trebui sa salute un astfel de paragraf din SNA. Spun insa ca ziaristii ar trebui sa nu mai rateze, a mia oara, ocazia de a se curata de santajisti, interese murdare cultivate de unii purtatori de legitimatie de jurnalist.

Am citit si stirile despre punctul de vedere al unei doamne, Indira Crasnea parca se numeste, care semneaza ca presedinte al Clubului Roman de Presa. Incalificabil. Nu exista argumente, nu exista nimic rational in frazele ei. Iata un exemplu: „Incriminarea presei este o obisnuita trista, ajunsa politica oficiala”. Rational se vrea un comunicat publicat pe internet de ActiveWatch, care strange in continuare semnaturi de protest. Are fraze logice, cauta argumente. Pana la un punct. Pana merge la absurd si scrie: „riscul ca jurnalistii sa se insele si sa „raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului”. 

Iar acest text lansat de ActiveWatch este semnat deja de mai multe ONG-uri,  unele care se ocupa de soarta presei. Pai, unde e piatra de temelie a meseriei? Un jurnalist nu e obligat sa verifice stirea inainte de a o face publica? Daca o informatie e verificata, riscul „asumat in orice democratie” de care vorbesc Mircea Toma, Ioana Avadani, etc, semnatari ai textului, e aproape inexistent. Totul e sa verifice. Si totul e sa nu manipuleze publicul, sa nu minta prin omisiune, sa nu gandeasca in locul publicului si sa nu-si impuna propriile interpretari ca fiind singurul adevar. Si sa nu mai accepte in randurile lor santajisti, impostori, ipocriti, oameni cu diverse interese.

Curaj!